Asigurări · 2 iulie 2026
PAD sau asigurare facultativă? De ce polița obligatorie nu e suficientă
Cea mai frecventă neînțelegere pe care o vedem la clienți: „am PAD, deci sunt asigurat”. PAD e obligatorie și utilă, dar acoperă mult mai puțin decât cred majoritatea proprietarilor. Iată exact ce face fiecare poliță.
PAD, pe scurt: ce acoperă și ce NU acoperă
PAD (Polița de Asigurare obligatorie împotriva Dezastrelor naturale) e obligatorie prin lege pentru orice locuință și acoperă exact trei riscuri: cutremur, inundație și alunecare de teren. Nimic altceva: nu incendiu, nu furt, nu o țeavă spartă care inundă apartamentul de la vecinul de deasupra.
Despăgubirea e plafonată în funcție de tipul construcției:
| Clădiri tip A (beton armat, cărămidă arsă, piatră, lemn) | max. 100.000 lei |
| Clădiri tip B (chirpici, paiantă, materiale netratate) | max. 50.000 lei |
Costul e mic (130 lei/an pentru tip A, 50 lei/an pentru tip B), tocmai pentru că acoperirea e minimă și strict pentru cele trei riscuri naturale majore.
Ce acoperă PAD: cele trei riscuri naturale
Cutremurul, inundația și alunecarea de teren sunt riscuri rare, dar catastrofale — exact motivul pentru care statul a făcut polița obligatorie. Problema nu e că PAD nu ajută, ci că plafonul ei acoperă rareori paguba reală la o locuință din oraș.
La un apartament care valorează 90.000 €, o despăgubire maximă de 100.000 lei (aproximativ 20.000 €) înseamnă o parte mică din ce ar costa refacerea. Restul rămâne în sarcina ta, dacă nu ai și facultativă.
Ce acoperă în plus asigurarea facultativă
Asigurarea facultativă de locuință e opțională, dar acoperă tot ce PAD nu atinge: incendiu, explozie, furt prin efracție, avarii de la instalațiile sanitare sau electrice, geamuri sparte, iar dacă alegi așa, chiar bunurile din interior, nu doar structura clădirii. Suma asigurată o alegi tu, nu e plafonată prin lege ca la PAD.
Costul e proporțional cu ce acoperi: orientativ 0,12-0,15% din suma asigurată pe an. Pentru un apartament asigurat la 80.000 €, asta înseamnă aproximativ 100-120 €/an, puțin comparat cu paguba pe care o previne.
De ce nu se suprapun, ci se completează
PAD și facultativa nu acoperă aceleași lucruri, deci nu „dublezi" nimic dacă ai ambele. Din contră: dacă ai doar PAD și ți se sparge o țeavă la vecinul de sus, care îți inundă apartamentul, PAD nu plătește nimic. Riscul ăsta e acoperit doar de facultativă.
Practica obișnuită, pe care o recomandăm oricărui proprietar, e să ai amândouă active simultan.
Atenție la subasigurare: suma asigurată la facultativă ar trebui să acopere cât te-ar costa să reconstruiești sau să repari locuința azi, nu prețul ei de piață (care include și terenul, la o casă). Dacă asiguri sub valoarea reală, la o daună primești despăgubire proporțional mai mică.
Situația specială: credit ipotecar activ
Dacă ai credit ipotecar, ambele polițe sunt cesionate băncii pe durata creditului: practic, banca e beneficiarul despăgubirii cât timp mai ai de plătit. Unele bănci cer suplimentar și asigurare de viață a titularului, ca rambursarea să fie acoperită în caz de deces sau invaliditate.
Costurile astea intră în bugetul lunar real al creditului, nu doar rata — le detaliem în articolul despre costurile reale ale unui apartament cumpărat cu credit.
Pe scurt
- PAD e obligatorie și ieftină (50-130 lei/an), dar acoperă doar 3 riscuri, cu despăgubire plafonată la 50.000-100.000 lei;
- Facultativa e opțională, costă proporțional cu suma asigurată, dar acoperă restul riscurilor reale (incendiu, furt, avarii instalații);
- Cu ambele active simultan ai acoperire completă, fără nicio suprapunere inutilă.
Vrei să afli exact cât te-ar costa o poliță facultativă pentru locuința ta, sau ce sumă asigurată are sens pentru situația ta concretă? Analiza e gratuită și fără obligații.
Cifrele de cost sunt orientative, valabile la data publicării, și pot varia în funcție de asigurător, tipul construcției și suma asigurată aleasă. Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește o consultanță de asigurări personalizată.